cum stau lucrurile

faci un pas greşit şi cu privirea

te sprijineşti de imagini

ai mâncat, ai băut, ai căzut în genunchi

ţi-ai frecat cu zăpadă faţa

recunoşti ameţeala clipei sorbite de vânt

lucrurile se pierd

oamenii nu se mai ajung

nu mai cred că asta e viaţa

deschizi ochii mari

cauţi să te prinzi de suferinţă

nu ştii niciodată cum îşi schimbă direcţia

obişnuită cu noaptea

ea păstrează intacte atingerile

şi dragostea de departe