pe dealurile cu iarbă uscată
simțăminte amestecate fâșii de lumină
spații ale nimănui în care tresar amintiri
un stol de rândunici acoperă cerul
trece timpul ca un val peste pomi
de centura bisericii își sprijină tâmpla crucile
arhanghelii sunt cu noi liniștind apele
cine-și mai aduce aminte de toate
câte s-au întors împotrivă?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu