ca un foc ce luminează înainte de a arde
e dragostea Ta
apă ce satură setea înainte de a ţâşni
din abisul încordat ca o unică strună
e acoperişul plutind
peste prima cărămidă a casei
trezirea înainte de aţipire
cuvântul ce precede litera
învierea dinainte de moarte
pătimirea celui care orbeşte privindu-Te
nu are-n urmă nici o cădere
Florin Caragiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu