Discernământul nu poate fi cultivat pe solul
permanentei frici de a nu greși, împinse până la angoasă, sau pe terenul
panicii în fața riscurilor posibile ale unei acțiuni, pe fondul neasumării
implicațiilor actelor tale. Chiar dacă prudența este o virtute, ea nu trebuie să
devină, utilizată în exces, o piedică în calea inițiativelor tale de săvârșire
a binelui. Poți greși, e adevărat, dar esențial în viață nu e să nu greșești,
ci să înveți din greșeli, câștigând o
experiență ce se poate vădi salvatoare în situații limită.
Florin Caragiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu