puiul
de barză îți mângâie pântecul:
caută sub cămașă un pește de apă dulce –
pieptul tău e gheața translucidă sub care stă lipit
un bănuț de argint – viitorul,
desprins de pielea lucioasă a întunericului.
aici va fi copca mileniului ce visează mănușa
din pliscul necuvântării.
căldura de sub aripă e grația mâinii
lăsate peste calde lagune. zboară de trei ori
în jurul casei o lună cu pene
și pe cerul vărsat în burdufuri tremură
vocea ca un văl pe o față.
caută sub cămașă un pește de apă dulce –
pieptul tău e gheața translucidă sub care stă lipit
un bănuț de argint – viitorul,
desprins de pielea lucioasă a întunericului.
aici va fi copca mileniului ce visează mănușa
din pliscul necuvântării.
căldura de sub aripă e grația mâinii
lăsate peste calde lagune. zboară de trei ori
în jurul casei o lună cu pene
și pe cerul vărsat în burdufuri tremură
vocea ca un văl pe o față.
2 comentarii:
Ce bine ca te-ai intors la scris!
Continui să accesez destul de des blogul tău în scurtele mele intermezzo-uri şi m-am tot înfrigurat de tăcerea lăsată peste el. LA MULTI ANI!
Multumesc mult, Elena, la Multi Ani! Felicitari pentru ceea ce faci cu atata daruire si mult spor pe mai departe, sa ne revedem cu bine.
Trimiteți un comentariu