marți, 28 mai 2013

foarte de dimineață


 

întredeschizi ochii: ții între gene lumea
să nu-ți scape. coada mierlei despică aerul –
o tăietură precisă și lungă de chirurg,
din care ies amintiri răscolite, un geamăt. 

nu recunoști vocea, te uiți printre ele-ndelung
și o figură clară îți sare în față. 

întoarce tânguirea ei o cheiță și te ridici
cu chipul scăldat în primele raze.
spațiul gol se strânge în jur ca un cearșaf boțit –
cum ai crede fără să vezi, îl dai într-o parte.

acum





ia lumea în spate și du-o cu tine
în crăpătura primului gând

e mare și grea
doar umbra-i cu anii ei lumină
ți se strecoară între genele strânse 

liniștește-o
leagănă-i cerul
întoarce spre tine
setea săpată în paharul amar

răstoarnă-l
dă-i un foc  
să-și respire îngerul 

și dacă văzându-l
nu mai poți trage spațiul afară din tine
lasă-l să crească 


sâmbătă, 25 mai 2013

pe acești munți




e atâta tăcere
simți piatra
cuprinsă de aceeași oboseală plăcută
ce te face să nu mai reziști
dorinței de a începe să urci
sus în vârf 


la capătul pământului




oamenii sporovăiesc cu pasiune
despre întâmplări rele
care-i pândesc

își amintesc fir’a păr
grimasele apei sub trestii

apoi 

până târziu
cu pătura trasă pe cap
descurcă un ghem de tandrețe

în întuneric aici
nu vezi
dacă te-apucă de nas cineva

lumea se schimbă
de două ori mai repede
fără să bage nimeni de seamă

joi, 23 mai 2013

durată





furtuna ne ia pe sus
amintirile ies din rând
stau una în alta
ca noi
primind în faţă promisiunea
stropilor mari
lângă magazinul închis al lumii
cu beculeţe
luminând ca seninul de după

ne fulgeră o idee
lucrurile se simplifică
ca să le scoatem de mână afară
în şir indian
o dată întoarse acasă
nu le mai poţi număra
cum nu se pot despărţi pe cer norii

cu genunchii la piept
clipa
înaintează în noi


marți, 21 mai 2013

în acele ore toride


 

gândeşti
la schimbările lumii
şi – de foarte departe venind –
ce părea nemişcat – trecutul –
suflă
peste lucrul de mână al zilei
care doarme pe umerii tăi 

vineri, 17 mai 2013

viu sau mort





vântul îţi dă o palmă răcoroasă
tu-ntorci şi celălalt obraz
îţi lipeşti buzele şi tragi din pai
ora de pe fundul paharului

se lipeşte noaptea pe spatele tău
ca un afiş în care apari
cu o recompensă pusă pe cap
pentru timpul omorât peste zi

bea încet şi câte puţin
pune-ţi o dorinţă
viaţa te caută şi te nimereşte