oamenii sporovăiesc cu
pasiune
despre întâmplări rele
care-i pândesc
își amintesc fir’a păr
grimasele apei sub
trestii
apoi
până târziu
cu pătura trasă pe cap
descurcă un ghem de
tandrețe
în întuneric aici
nu vezi
dacă te-apucă de nas
cineva
lumea se schimbă
de două ori mai repede
fără să bage nimeni de seamă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu