colindăm burgul în toamna văratică
în care lumile se-ntrepătrund
cu un zâmbet pe buze
uimirea e cățărată pe ziduri
Dumnezeu este cu noi
purtăm peste tot dragostea
ca pe o patrie ascunsă în inimă
înviată pe limba locului
cu mâini rugătoare
lângă volburi de ape
Florin Caragiu
Nürnberg, 21. 10. 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu