vineri, 28 iunie 2013

între dealuri




pe unde mă plimb când cerul sfâşie norii
şi ceea ce-ating nu văd,
ce zăresc nu aud,
ce-ascult nu miros,
ce-adulmec nu-şi lasă gândul pe limbă,
ştiu doar că respiri lângă mine:

îmi faci loc,
pentru că vii şi sângele tău flutură ca un steag,
iar gâtul de lebădă se-nalţă
pe-un umăr al colinei căzute-n genunchi.

noaptea e gratis,
nimic nu e ca-nainte, nimic ca apoi. 

miercuri, 26 iunie 2013

timpul se-ntinde ca o pastă frământată pe degete îndelung





într-un colţ la o masă suntem, iarăşi, la început,
ghicind următoarea mutare a porumbelului negru
pe dalele terasei,
sub ţeava de scurgere a lumii.

gesturile au ceva indefinit,
cum ar demara sub o cupolă de aer altceva,
pe când sub tălpile soarelui
nimeni n-are nevoie de nimeni
şi mustul curge din trupuri în pahare de pânză.

vezi? mereu ne întoarcem aici,
nu ne-a lipsit lumina căzută pe faţă-n amurg –
ni se-ncredinţează cu ochii închişi
şi gheare adâncite-n perniţe mâţa tăcută a marginilor.

ce-i un obiect, când spaţiul se-nfăşoară cu noi?
nu mai e gol. ia cu sine cuvintele plutind peste tăblia de lemn
viaţa. dăm din cap că aşa e,
gata să ne evacuăm în stradă ca pe un rău-platnic
şi să ne locuim unul pe altul.



duminică, 16 iunie 2013

aluviuni





poezia e un râu între mine şi tine
câteodată apele-i curg spumoase la vale
alteori alunecă-n sus fără grijă
ia cu sine tot felul de lucruri
dăruindu-le
dându-ni-se
ne trage uşor de pe maluri, din noi
şi aşa un fir de nisip, roua, frunzele, boarea
întreţesute în fiinţa noastră atrasă afară din sine
ţin la suprafaţă lucirea
în care un vers se cufundă


vineri, 7 iunie 2013

neîncăpute de moartea lor, doar cuvinte





îngropate în umbra mea până la brâu
lucrurile caută și găsesc
viața care nu-i a lor și strigă după mine
rătăcind pe cornee
vino și vezi
timpul ce se ridică din noi și din cer
dându-ne brânci
în dreptul fiecărui cuvânt stă un salt
luminând întunericul