vineri, 28 iunie 2013

între dealuri




pe unde mă plimb când cerul sfâşie norii
şi ceea ce-ating nu văd,
ce zăresc nu aud,
ce-ascult nu miros,
ce-adulmec nu-şi lasă gândul pe limbă,
ştiu doar că respiri lângă mine:

îmi faci loc,
pentru că vii şi sângele tău flutură ca un steag,
iar gâtul de lebădă se-nalţă
pe-un umăr al colinei căzute-n genunchi.

noaptea e gratis,
nimic nu e ca-nainte, nimic ca apoi. 

2 comentarii:

E spunea...

Ce frumos! Ce frumoase!

Florin Caragiu spunea...

multumesc!