mă
urmăreşte ceva
pe
străzile măturate,
ca un
zâmbet
din
groapa comună:
vorbele
cad din gură,
calc
peste ele –
scot un
mic zgomot,
o
tânguire.
lumea în
spate mi-am luat
şi
umblu, Iisuse,
până vei face
un semn
peste ea:
o aripă
va lovi
de
jur-împrejur –
lăsând
fără chin
durerea
întreagă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu