niciodată nu-mi găsesc cuvintele
când sunt împreună cu alți oameni
mă bucur că sunt în preajma lor
și-mi place să-i ascult îndelung
îmi pare că vorba mea-i de prisos
când ei se-ndepărtează
și rămân singur, m-apucă dorul
și cuvintele dau buzna
năvălesc pe covorul roșu al gurii
ca la o premieră fantastică
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu