Vezi site-ul librăriei Sophia.
CUVÂNT ÎNAINTE
Pe toţi Sfinţii pomenindu-i,
iară şi iară cu pace Domnului să ne rugăm
Strălucitul teolog şi literat, Nichifor Crainic, a înveşmântat un adevăr existenţial într-o sintagmă devenită şi titlul unei cărţi „Sfinţenia, împlinirea umanului”, luminând sensul călătoriei omului pe pământ.
Pentru orice creştin este însă evidentă şi clară porunca „ci după Sfântul Care v-a chemat pe voi, fiţi şi voi sfinţi în toată petrecerea vieţii” (I Petru 1, 15). Aceasta însemnă că Hristos, Cel Sfânt după fire, Cel care prin Întrupare S-a arătat pe Sine viaţă sfântă la modul absolut, la fel le dă poruncă şi oamenilor: „fiţi Sfinţi aşa cum Sfânt sunt şi Eu” (I Petru 1, 16).
Sfântul Ioan Gură de Aur aducea mereu în faţa credincioşilor chipuri ale Sfinţilor îndemnându-i să le urmeze pilda de viaţă sfântă.
Fericitul Augustin este unul dintre cei mai însufleţiţi îndemnători ai creştinilor de a-i urma pe Sfinţi zicând: „Dacă iubim pe Sfinţi, să-i imităm. Sfinţii mucenici au urmat lui Hristos până la a-şi da propriul sânge, până la a suferi, după pilda Lui, cele mai mari chinuri. Dar ei nu sunt singurii, după ei izvorul sfinţeniei nu a secat. Deci, în grădina Domnului (Biserica) nu sunt numai trandafirii martirilor, ci şi crinii fecioarelor, iedera soţilor, violetele văduvelor. Să învăţăm dar, de la aceşti Sfinţi cum, fără a înfrunta suferinţele martiriului, un creştin trebuie să imite pe Hristos” (Teologia Dogmatică, EIBMBOR, Bucureşti 1991, p. 288).
Tocmai de aceea, „când ai în faţă un Catalog al Sfinţilor care depăşeşte cadrul restrâns al calendarului de perete şi se lărgeşte prin sinaxarele din Mineie şi cărţile cu vieţile Sfinţilor ai posibilitatea să te regăseşti într-un model vrednic de urmat, să propui un nume ancorat în Tradiţia Ortodoxă pentru urmaşi, înţelegându-i sensul şi mesajul şi să te simţi mereu şi mereu în faţa unei provocări care să te facă să cercetezi cu luare aminte viaţa fiecărui truditor doritor de mântuire şi să-ţi impropriezi din ea, luminându-ţi mintea şi inima, deopotrivă” (Pr. Ic. Stravr. N. N. Barbu, Diac. N. Barbu, Catalogul Sfinţilor şi drepţilor din Biserica Ortodoxă, Ed. Curtea Veche, Bucureşti 2009, p. 12).
La această lucrare au purces şi autorii volumului de faţă care, aşa cum mărturisesc în cuvântul final despre Sfinţii de pretutindeni, îi doreau „pomeniţi şi cinstiţi după cuviinţă”. Şi, au reuşit, cu eforturi binecuvântate, în neobosita dorinţă „de a lua aminte la Sfintele Sfinţilor”.
Orice cititor dreptmăritor trebuie să pună la inimă şi învăţăturile Sfântului Nicolae Velimirovici care ne spune că „în fiecare Sfânt Hristos se repetă. În realitate, aşa este şi cu orice creştin, dar după măsura credinţei lui. Întreaga viaţă a Bisericii, toate rânduielile ei de zi şi noapte, nu sunt nimic altceva decât o continuă chemare la aceasta: să repetăm şi noi viaţa lui Hristos împreună cu Sfântul pe care îl prăznuim în acea zi, trăind în rugăciune şi în har şi experiind întreaga viaţă şi faptele Sfinţilor aşa cum aceia au experiat viaţa şi faptele lui Hristos”.
„Fiţi următori mie, precum şi eu lui Hristos” (I Corinteni, 11, 1), aceasta ne porunceşte dumnezeiescul Apostol şi mie, şi ţie, şi fiecăruia dintre noi, pentru că toţi suntem chemaţi la sfinţenie, la purtare şi viaţă sfântă.
Această viaţă sfântă, însă, nu putem să o trăim singuri, ci întotdeauna „împreună cu toţi Sfinţii” (Efeseni 3, 18), cu ajutorul şi călăuzirea lor, prin mijlocirea Sfintelor Taine şi ale Sfintelor Virtuţi în Biserică, de aceea „pe Preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, Mărita Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi Sfinţii pomenindu-o, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm” (Predici, Ed. Egumeniţa 2009, p. 103).
Binecuvântăm apariţia acestei lucrări şi pe ostenitorii în duh şi în faptă şi plecăm genunchi de suflet rugându-ne ca şi:
„Pe toţi aceia care neştiuţi
Stinsu-s-au în vremea asprelor prigoane
Cei ce încă astăzi zac necunoscuţi,
Şi-n biserici nu au slujbe şi canoane,
Pe toţi Sfinţii care numai Tu îi ştii,
Şi al căror nume numai Tu-l ţii minte,
Pomeneşte-i, Doamne, Tu când vei veni,
În Împărăţia Slavei Tale Sfinte.”
(Zorica Laţcu Teodosia, Pomelnic)
Cu arhiereşti binecuvântări,
† G A L A C T I O N
Episcopul Alexandriei şi Teleormanului
Alexandria
La Duminica Tuturor Sfinţilor, 2010.
***
CUVÂNT PENTRU LUCRAREA DE FAŢĂ
Se cuvine a începe acest Cuvânt, Rugându-ne pentru belşug de har şi bogată milă de la Domnul, Dumnezeul şi Mântuitorul nostru IISUS HRISTOS, mijlocirea Preasfintei, Preacuratei, Preabinecuvântatei Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria şi a tuturor Sfinţilor.
Se cuvine iarăşi a cere iertare tuturor celor ce vor fi cât de cât nedumeriţi sau tulburaţi de îndrăzneala avută în editarea unei asemenea încercări, având în vedere slabele şi puţinele noastre cunoştinţe. Ne-am încredinţat când am purces la elaborarea acestui Sinaxar Dreptei noastre Credinţe, atâta cât o avem, nădejdii în ajutorul Domnului şi al Sfinţilor pe care îi doream pomeniţi şi cinstiţi după cuviinţă şi mai ales, pe dragostea ce le-o purtăm, prea puţină şi prea săracă. A mai strălucit în noi şi recunoştinţa închinată lor pentru ajutorul, ocrotirea şi alinarea ce o simţim de când am apărut în lume şi ne-am învrednicit cu numirile lor în Taina Sfântului Botez Ortodox. Recunoştinţă care ne-a călăuzit împreună cu dorinţa arzândă de a săvârşi această Lucrare cât mai corect şi cât mai completă.
Am ştiut dintru început că nu vom putea împlini ceva care să mulţumească pe toată lumea. N-am fi îndrăznit dacă nu aveam de partea noastră şi un semn dumnezeiesc, care să dea viaţă dorinţei noastre: binecuvântarea şi dragostea duhovnicească a unui Ierarh prea încercat în editarea de ziditoare cărţi duhovniceşti: Prea Sfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului.
Nu vom intra în amănunte, nici sentimentale, nici plicticoase, dar ne Rugăm bunului Dumnezeu ca mângâierea şi călăuzirea ce am simţit-o şi noi de la braţul puterii şi al legii dumnezeieşti, ale acestui Ierarh, să o trăiască, la fel măcar, cât mai mulţi şi de la cât mai mulţi. Amin!
Nu suntem vrednici şi nici nu ştim a mulţumi tuturor celor care timp de 15 ani (cât a durat această cercetare) ne-au încurajat şi sprijinit, fie cu cuvintele lor şi acum la final cu bănuţul (care la unii a însemnat pentru noi toţi, tot ceea ce au avut atunci). Fără clipire, cu o dăruire pe care am aflat-o mai mult prin cărţi decât în viaţa de toate zilele, au fost gata de jertfă toţi cei pe care îi vom pomeni pentru a fi pomeniţi.
De aceea credem şi mărturisim că această lucrare închinată tuturor Sfinţilor Ortodocşi ştiuţi şi neştiuţi încă, este rodul dragostei cerute de Domnul nostru IISUS HRISTOS, Mântuitorul lumii, a celor ce râvnesc Împărăţiei Lui.
„Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul, precum Eu v-am iubit pre voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul.
Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii” (Ev. Ioan 13: 34-35).
Este ceea ce cu predilecţie, atenţie şi pricepere duhovnicească ne-au sădit în suflete, în inimi, în cugete, cu toată puterea Duhovnicii noştri sfinţiţi: †Cuv. Pr. Paul Mărăcine, †Cuv. Ghelasie Isihastul, Chip al Iubirii Dumnezeieşti, †Cuv. Lavrentie de la Frăsinei, P.C. Varsanufie şi Ierom. Ioanichie.
Şi le-a dat Domnul acest Dar mai înalt decât toate vârtuţile creştine celor care au făcut ocol de iubire în jurul nostru.
Aceasta aşteptăm şi de la cei care se vor apleca şi vor cerceta ceea ce, cu mila şi harul Domnului, credem că am săvârşit. Ştiind că lucrarea este imperfectă şi incompletă, ne cerem iertare fiecăruia dintre dumneavoastră, cu smerită închinăciune. Fie ca pietrele ce le vor azvârli unii înspre noi să zidească falnică şi nepieritoare Biserică Sfinţilor toţi Ortodocşi. Amin!
Şi că pe cei slabi i-a ales Domnul să-i umilească pe cei care se cred puternici, se vede din faptul că dacă se cuvin laude cuiva, acestea toate trebuie adresate Maicii Iustina, cea care a dus greul lucrării în chip ştiut şi neştiut şi fratelui nostru mirean Marcel Constantin.
Slavă Ţie Doamne pentru mila Ta cea mare pe care o reverşi tuturor celor însetaţi de Adevărul Tău. Amin!
Metanie şi îmbrăţişări în dragostea lui HRISTOS, părinţilor, fraţilor şi surorilor noastre:
Înaltpreasfinţitul TEOFAN
Înaltpreasfinţitul IRINEU
Înaltpreasfinţitul SERAFIM
Preasfinţitul GALACTION
Arhim. HRISTOFOR
Ierom. TEOFAN
Preot CORNEL
Preot NEOFIT
Monah DAMIAN
ANTONIE
DANIEL cu grupul de la Codlea
DANIELA
DORU-FĂNEL
FLORIN
FLORINA
GABRIEL
GHEORGHE
MARCEL-CONSTANTIN
MIHAI
NATALIA
NICOLAE
Împreună lucrători
La alcătuirea acestei lucrări s-a folosit această metodologie: s-a pornit căutarea de la calendarul pe scurt al fiecărei zile alcătuit de Biserica Ortodoxă Română, s-au adăugat Sfinţii zilei din Mineiele editate de Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române. La acestea s-a adăugat Sinaxarul alcătuit de vrednicul de pomenire Arhim. Ioanichie Bălan, cercetându-se, după Dar, toate informaţiile ce le-am întâlnit întru potolirea dorinţei noastre de a-i afla pe toţi Sfinţii ortodocşi, de la HRISTOS până astăzi.
Slavă Ţie, Doamne, pentru iubirea Ta de oameni, şi pentru îndelungă răbdarea Ta. Amin!
Valerian Monahul
***
Cuvântul editorului
Lucrarea de faţă, alcătuită de părintele Valerian şi maica Iustina, constituie unul dintre cele mai complete Sinaxare Creştin-Ortodoxe. Pomenind numele sfinţilor suntem mai întâi noi pomeniţi de aceştia şi dobândirea familiarităţii cu ei este o pregustare a Împărăţiei Cerurilor. Cum taina persoanei se arată a fi centrală în înţelegerea creştină, pomenirea lui Dumnezeu şi a sfinţilor, ca legătură vie a dragostei, este în miezul vieţii duhovniceşti. Domnul ne ajută prin sfinţii Săi nu pentru că ar avea nevoie de intermediari, ci pentru că, El Însuşi strălucind într-înşii ca Lumină a lumii, vrea să ne iubim unii pe alţii după cum El mai întâi ne-a iubit pe noi. Ca aripile de heruvimi, paginile acestei lucrări poartă discret numele sfinţilor ce ne aşteaptă, pe fiecare dintre noi, să-i chemăm în rugăciune. Pomenind pe sfinţii de fiecare zi, inima noastră va fi atinsă de dorul de taină al „hotarului veşniciei” şi nu ne vom putea opri să exclamăm asemeni apostolilor: „Doamne, bine este nouă să fim aici!”
Florin Caragiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu