miercuri, 13 februarie 2013

peisaj suspendat





gândurile sunt 
patul de cuie pe care dormi
pământul se-nclină 
cât să te răstorni peste linia vieții
în mașina de curse 
accelerezi
ajungi să nu mai înțelegi un cuvânt 
folosit cu ușurință
ca o spumă de baie 
cu particule de diamant
vino 
sparge bula uriașă
în care plutește autostrada 
unui soare cu dinți
dă-l euglenelor 
cu răul lui de înălțime cu tot

Niciun comentariu: