ochii îşi aţintesc să mă plece
se arată izvoarele
pentru că din tina uliţelor
mă vrei
dai veselie glasului
din coarne mă scoţi
să-Ţi văd frumuseţea
peste ape
a înflorit trupul
Doamne
suferă fălcile strânse
înmulţeşti mila
peste o umbră măsurată
cu trestia
au venit ascunzişurile
ţesute cu aur
arcurile sfărâmate
durerile lăuzei
în sunet de sărbătoare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu