panica-i un act ratat.
cu cât te zbați mai mult, pierzi aer,
te-afunzi până peste cap,
ți se taie suflarea invadată de oboseala
supraviețuirii cu tot dinadinsul.
fără grabă se duc la bun sfârșit lucrurile
ca și cum nu le-ai face,
la granița dintre real și posibil
care tocmai se deschide
când te rogi în ascuns.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu