prin trestii, faţa ta
învăluită
de o frumoasă amintire
ca în acele bruşte
opriri
în care trecutul
ne-o ia uşor înainte
şi-l aşteptăm
să revină
un pic
schimbat la faţă
de vederea propriei absenţe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu