jurnal de o clipă

cineva te va duce într-o zi liniştită

la masa tăiată din nucul bătrân

şi va pune în dreptul tău un pahar –

nu înainte de a-ţi spune,

arătând spre acela cu o privire piezişă:

„în el sunt toate făpturile” –

înghiţitură cu înghiţitură,

ori pe tot dintr-o dată-l vei bea?

căldura lui deschide ochii –

se-aprinde aerul: mii de lumânări înfipte

în golurile imperceptibile din lucruri,

în stepa caldă a vocilor –

când norii se umflă la orizont,

peste aripa iute retrasă de înger.