nu vă înălțați cu gândul
când vă citesc și vă laudă oamenii
cele mai frumoase poezii
nimeni nu le știe
au fost spuse uitând de sine
s-au topit pe loc
în flacăra dragostei
noi le inspirăm mireasma
și simțim poezia în vene
ne căutăm cuvintele
fără să le găsim
așteptăm îndelung
ca niște copii pierduți de părinți
să ne găsească
să ne ridice pe umeri
în cerul gătit nouă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu