ziua se scurge printre degete.
ne rugăm să fie salvată,
cum o făcea un soldat
vizitat de scumpa soție
într-un spital din primul război.
carnețelul de însemnări
lipit de piept în tranșee a ajuns aici.
vocea dintre file este o floare presată,
caldă încă.
de ce se-ntunecă așa repede?
au ruginit pe retină culorile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu