Paul Aretzu creează o poezie cu viziuni baroce pe fondul unor invocaţii psalmice, cu o rapidă si contrastantă devenire a imaginilor și a culorilor, sugerând o mişcare apocaliptică. Această precipitare a timpului care mişcă imaginea pregăteşte kratofania, manifestarea puterii lui Dumnezeu şi cheamă la metanoia.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu