amintiri din copilărie

împreună frunzărim timpul.

soarele a căzut pe câmpia nesfârșită –

stă ghemuit, cu razele-n gips.
o mierlă se furișează-n hambar,

își scutură aripile și-ncepe să cânte.
pe cer plutesc continente de nori.

sărim cu privirea de pe unul pe altul

până dispar. urmărim cum se luptă

o gâză cu smocuri de iarbă

peste care călcăm ignoranți zi de zi.

viața-i o luptă, se spune.

uităm cu fervoare asta, grăbiți

să punem nume unor mici vietăți.