Înțelepciunea dumnezeiască
rodește în albia isihiei, arată sfântul apostol Iacov: „Cine este, între voi, înţelept şi priceput? Să arate,
din buna-i purtare, faptele lui, în blândeţea înţelepciunii. (...) Înţelepciunea
cea de sus întâi este curată, apoi paşnică, îngăduitoare, ascultătoare, plină
de milă şi de roade bune, neîndoielnică şi nefăţarnică. Şi roada dreptăţii se
seamănă întru pace de cei ce lucrează pacea” (Iacov 3, 13, 17-18). Modul de
viață conform cu orizontul de așteptare al înțelepciunii lui Dumnezeu, care
constă în „ceruri noi şi pământ nou, în care
locuieşte dreptatea” (II Pt. 3, 13), se asimilează prin sârguința de a fi „aflaţi de El în pace, fără prihană şi fără vină”,
socotind „îndelunga-răbdare a Domnului” drept
iconomie a mântuirii (II Pt. 3, 14-15).
Florin Caragiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu