sulița ta nu-i făcută să-mpungă,
ci să străpungă
până-n partea cealaltă a gândului,
în carnea cuvântului,
unde o lumină subțire
se scurge pe rană și vindecă.
și cum stăm pe diamante
tăcute, ascunse-n noroi,
vârful de oțel ne-atinge
și ne stinge patima,
răscolind în sânge dorul,
care curăță și frânge.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu