pe terenul uriaș din spatele blocului,
în locul depozitului de materiale pentru metrou
a apărut un lan de ciori.
acum trec prin fața geamului croncănind,
desenându-și neliniștea.
sufletul e un uriaș căzut în cenușa viselor,
rugăciunea-i jarul ce-l face să recunoască
în jocul de forme îngeri și demoni.
se crapă de ziuă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu