Dumnezeu să-l odihnească!
Aş aminti, la trecerea sa spre cele veşnice, câteva versuri ale sale.
„Ce lung e drumul de la suferinţă
Pân’ la povestea despre suferinţă. Drum de o fiinţă”
„Dilema nu e între fericire şi suferinţă
Ci între suferinţă şi povestea despre suferinţă”.
„Salvează-mă de tine, cu tine, suferinţă”
(„Cuvânt şi suferinţă”)
6 comentarii:
Deodată, prin cutremur, se reaşază toate
Valorile umane le redescoperim,
Simţind că-n fiinţa noastră sporeşte-un ţintirim
şi inima mai tare şi mai spăimoasă bate
Aşa-i că-i dusă dracu' oricare vanitate?
Aşa-i că rangul însuşi e-un amănunt infim?
Deodată, prin cutremur, trăim, cum şi murim
şi ochii în orbite se-nvârt pe deşălate.
Averile enorme, puterea fără saţiu,
Orgoliile înseşi, cu tot veninul lor,
Se prăbuşesc în sine şi conturile mor,
Noi înşine pornind-o nesprijiniţi prin spaţiu.
Cutremurul în două deodată ne desparte,
Nici pregătiţi de viaţă, nici pregătiţi de moarte.
Mulţumesc, Cătălin!
Cred ca ne-am cunoscut, candva: lotul judetean de matematica al Prahovei in 1985/1986. Eu eram/sunt din Sinaia...
Multumesc, Catalin, cum sa nu, imi aduc aminte, e o surpriza placuta aceasta intalnire peste timp. M-as bucura sa tinem legatura, mailul meu e editura_platytera@yahoo.com
Nu stiu cum am ajuns pe site-ul tau, dar e o mare bucurie.Multumesc pentru rugaciunea sfantului Vasile cel Mare.Cand ma voi obisnui cu voi...o sa va scriu, o sa va scriu.Si in casa mea o intrat o raza de soare.Multumesc.Elena
Multumesc si eu, Elena, ma bucur de cunostinta. Esti binevenita.
Trimiteți un comentariu