tu întorcându-te,
prinsă în perdele de arbori -
ploaie pe frunte -
noaptea urmărindu-te,
împiedicându-se de animalul mic al fricii,
de frunzele căzute lipit -
eşti cântului glezna subţire
proptită-n rădăcini.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu