de cel pe care-l ocrotești cu toate puterile
ai grijă să nu ții viața departe.
și mai ales dragostea ce, făcându-l să sufere,
adâncește văile, înalță munții din suflet.
nu poți zidi în jurul său un turn inexpugnabil.
rămâne mereu o ușiță
la care numai el are cheia,
ce deschide toată priveliștea.
legat la ochi, doar orbecăie;
iubirea, însă, vede pe întuneric.
îi place, ei, să fie prinsă-ntre lumi
ca o baladă – balama ce le ține-mpreună
și le descoperă, una alteia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu