supărarea e o groapă
în care stai lipit de pământul rece
așteptând o spărtură în nori
nu poți să ieși din gândurile tale
fără o rază ce răstoarnă iadul în cer
într-o clipă ea îți ia mintea
și ți-o dă înapoi nouă
fără să-ți dai seama
te trezești rugându-te
lumea îți locuiește privirea
și o-ndrăgești ca pe copilul tău
pierdut și iarăși aflat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu