Poporul nostru are din vechime o vorbă pentru cel trecut dincolo: fie-i țărâna ușoară. Strămoșii noștri daci erau îngropați cu un pumn de țărână în mână, ca o imagine a ridicării pământului la cele cerești, prefigurare a învierii. Țărâna ușoară e firea despovărată de patimi, de păcate, de tot ceea ce împiedică înălțarea spre Dumnezeu. E trupul firesc prefăcut în trup duhovnicesc, care urmează neîmpiedicat mișcărilor duhului pătrunse de har.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu