s-au retras distanțele
și am fost aruncați într-un alt limbaj
în care înaintăm dezorientați de necunoscute.
puțin câte puțin lumina revine
ca un risc divin mereu înnoit,
ce subversionează scenariul sumbru.
lumea-i o pustie
în care descoperim ce-i cu noi,
așteptând un semn de Viață.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu