inima ta e un cântec ce se-ndepărtează
arunc firimituri păsărilor aproape moarte de ger
mila e un giuvaer ascuns în zăpadă
o parte din tine a rămas lipită de umbra mea
muşcă din ea soarele dimineţii
şi dragostea, ea, are ochii ascunşi în orbite
sub stalactite translucide
ea, regina fiarelor săgetate se uită la tine
timpul intră ca fierul în trup dar sângele
încolăceşte lumina
sub o piatră visează inima mea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu