lipit de ea îmbin frânturi de memorie
într-o linie continuă –
bobul de năut din pulpa bunicului
tata certând căţelul
ramura înflorită de salcâm prăvălită pe casă –
cântecul morţii legate la ochi
umple refugiul din mijlocul zăpezilor
cu oameni veniţi de departe
să afle cum iubeşte Dumnezeu în întuneric
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu