miercuri, 16 iulie 2014

exod





şi ne dăm seama: am clădit pe nisip!
ne afundăm încet în propriile fapte –
să ne arunce o privire cineva 
să ne tragă afară.

nu este bine omului să fie luat pe sus
şi aşezat departe de propriul său gând
într-un pământ în care, umblând,
să-şi găsească, seara, odihnă?

şi, neştiut – e mai bine că unele lucruri
nu sar în ochi – să se schimbe noaptea
cu dimineaţa, ca într-un joc
în care câştigi fără să te prinzi. 

Niciun comentariu: