aport

dimineața e un câine ce se întoarce la tine

cu gândul tău în dinți

după ce l-ai aruncat departe în noapte

o mângâi pe cap și scrii

despre cum rătăceai peste dealuri

pietrele îți forțau gleznele

în vis sau aievea

ți s-a-ncurcat în păr un liliac

acum duci mâna la cap cu teamă

speri că e floare

întotdeauna după un lucru bine făcut

urmează un gol

te desprinzi de el cum ai ieși

dintr-o ascunzătoare în care te aștepți

să nu te găsească, să te găsească