plopii
din curtea școlii
înalți,
bătrâni
cu
frunzele fluturând
la
venire, la plecare
retezați
într-o singură seară
îngrămădiți
la sfârșitul copilăriei
în
gurile sobelor
scăpărând
și pocnind în ele
încingându-se
și frigând mâinile mici
atinse
de ele
și
de cealaltă parte a gardului școlii
încălecat
cu teamă
în
pauza dintre ore
în
tăcerile dintre pauze
șirul
nesfârșit de duzi bătrâni
gustul
dudelor strivite în gură
buzunarele
mustind de ele
cioturile
de care ne agățam
când
mirosea a toamnă târzie
și
acum după atâta timp
aceste
imagini plutind iar și iar
de
nicăieri spre niciunde
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu