Evanghelia
este taina Veștii celei bune, ce deschide perspectiva vieții veșnice, pregustate
de sfinții martiri. Ce este această Veste care a schimbat la față lumea,
transfigurând mersul vieții spre moarte într-o trecere a vieții prin moarte
spre Înviere? Este
vestea despre Iisus (Mt. 9, 26; 11, 5), Fiul lui Dumnezeu Întrupat, „Cel ce ridică
păcatul lumii” (In. 1, 29), Care a venit „să lumineze pe cei care şed în
întuneric şi în umbra morţii şi
să îndrepte picioarele noastre pe calea păcii” (Lc. 1, 79).
Întruparea
Fiului lui Dumnezeu în Preasfânta Fecioară Maria este vestită de Arhanghelul
Gavriil, „cel ce stă înaintea lui Dumnezeu” (Lc. 1, 19), ca un prilej de
bucurie mare pentru tot poporul (Lc. 2, 10). În propovăduirea Sa pământească, Iisus
Hristos vestește lumii „împărăția lui Dumnezeu” (Lc. 4, 43), ceea ce urmează să
facă și ucenicii Lui trimiși în toată lumea (Mt. 24, 14; Mc. 16, 15; Lc. 9, 60).
Sfinții Apostolii
„vestesc întru Iisus învierea din morţi” (Fapte 4, 2), nevoia vitală de pocăința
ce deschide accesul spre împărăția lui Dumnezeu (Fapte 17, 30), „iertarea păcatelor”
(Fapte 13, 38), „voia lui Dumnezeu” (Fapte 20, 27), „credința” (Gal. 1, 23), „lumină”
(Fapte 26, 23), „calea mântuirii” (Fapte 16, 17), îndreptarea legii prin credință
întru Harul Cuvântului lui Dumnezeu (Fapte 13, 38-39), „bogăţia lui Hristos, de
nepătruns” (Efes. 3, 8). Celor ce-L cinstesc pe Dumnezeu fără să-L fi cunoscut li
se binevestește Dumnezeu Cel arătat în trup (Fapte 17, 23).
Vestirea cea
bună nu se întemeiază pe înțelepciunea cuvântului omenesc (I Cor. 1, 17), ci pe
„cuvântul Crucii”, care este „puterea lui Dumnezeu” (I Cor. 1, 18). Este o
vestire „despre credința și dragostea” noastră (I Tesal. 3, 6),
după cum spune și sfântul Apostol Ioan Teologul: „aceasta este vestea pe care aţi auzit-o de la
început, ca să ne iubim unul pe altul” (I In. 3, 11). În orizontul lucrurilor
ultime, ni se revelează taina Evangheliei veșnice: „Şi am văzut apoi alt înger,
care zbura prin mijlocul cerului, având să binevestească Evanghelia veşnică celor ce locuiesc pe pământ şi la tot
neamul şi seminţia şi limba şi poporul” (Apoc. 14, 6).
Florin
Caragiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu