duminică, 27 septembrie 2020

Despre trândăvie sau lene (1)


 

Potrivit Sfintei Scripturi, munca e un canon dat de Dumnezeu omului spre a-și câștiga pâinea cea de toate zilele (Facere 3, 19). E urmarea faptului că, odată cu instaurarea în creație a logicii antagoniste a luptei pentru supraviețuire, natura nu mai ascultă de om, ci îi rezistă.

Așa omul trebuie să lucreze, ca să-i culeagă roadele. Canonul muncii, însă, are un rost duhovnicesc, întrucât, ostenindu-se în sudoarea feței, omul lucrează deopotrivă asupra firii proprii, sălbăticite prin deprinderile pătimașe. Munca este, astfel, o cale de restabilire în om a armoniei între spirit și natură.

Lenea lipsește pe om de această lucrare, ce are ca țel readucerea energiilor scindate de cunoștința amestecată a binelui și răului în matca iconică a mișcării sufletești. Patima trândăviei aruncă în haos viața, atrofiind puterile sufletești, astfel încât firea ni se face un pământ deșertic, sterp.

Munca este, în același timp, un antidot la războiul gândurilor și o cale de ieșire din strânsoarea egoismului în deschisul comunicării și al dăruirii de sine în vederea folosului obștesc. Sunt medici ce recomandă, spre eliberarea de închiderea în sine ca urmare a dezvoltării unor dependențe distructive, scindări lăuntrice, sau depresii, munca, pentru că ea abate atenția de la gândurile negre ce ne invadează, putând fi asemenea unui ritual de liniștire a minții. În viața pustnicilor și monahilor, munca și rugăciunea alternează, pentru o bună gestionare a provocărilor duhovnicești.

O pricină a trândăviei este izolarea trufașă și dispreșuitoare a spiritului, ce refuză lucrarea asupra naturii rezistente. Trândăvia ne lipsește de purificarea, liniștea și trezia ce pot fi dobândite prin muncă. Generând indiferența, ne face firea rezistentă și chiar ostilă lucrării  tuturor virtuților. De aici gravitatea ei. Putem transforma munca în nevoință duhovnicească, atunci când dobândim simțirea înțelegătoare a urmării voii dumnezeiești, și o putem preschimba în rugăciune, atunci când o investim cu conștiința unui gest iconic de dăruire.

Florin Caragiu 



Niciun comentariu: