Cum intervine dragostea în câmpul reactiv al existenţei marcat, după cum
arată Sfântul Maxim Mărturisitorul, de oscilaţia între goana după plăcere şi
fuga de durere ce-i urmează în mod inevitabil? Susţine oare dragostea această
forfecare binecunoscută a vieţii? Ca într-un proces alchimic, dragostea ia din
plăcere şi din durere exact ce şi cât îi trebuie ca să prefacă materia
reactivităţii umane în nimbul aurifer ce străjuieşte şi pune în lumină chipul
iubit.
Dragostea ştie să aşeze pe pânza conştiinţei contrastul între pătimire şi
bucurie în felul în care un artist îşi desăvârşeşte opera. Oare nu poţi rata să
iubeşti chiar dacă pe moment ai obţinut plăcerea şi ai eliminat durerea? După
cum sub penelul unui pictor iscusit plăcerea şi durerea pot să apară deopotrivă
expresive, la fel gestul de dăruire al dragostei le cuprinde deopotrivă fără a
dezvolta dependenţe sau fobii, ci intensificând bucuria şi compasiunea. Cu
ochii ei pătrunzători, dragostea vede finalitatea îndepărtată a actelor,
sesizează cu acuitate efemeritatea durerii sau plăcerii şi se desprinde de
cercul lor vicios.
Nefiind resentimentară, nu proiectează totuşi umbre asupra durerii şi
plăcerii, ci le lasă să treacă, reţinând şi întreţesând modulaţiile lor în
conştiinţă. În acest fel, bucuria ei străluceşte în suferinţe, iar pătimirea ei
îi adânceşte fericirea. Dorul dumnezeiesc ce o străbate împlineşte el însuşi
această paradoxală cuprindere necontrară în dragoste între plăcere şi durere,
între bucurie şi suferinţă.
Oare nu suferă iubirea câtă vreme împlinirea ei este nedeplină, câtă vreme
trăieşte într-un mediu de viaţă sfâşiat de tendinţe contrare, străin modului ei
de a fi? Şi nu se bucură ea de fiecare sesizare a prezenţei în absenţă ca de o
pregustare a fericirii ce va să vină şi, ca urmare, o oportunitate de reaşezare
în direcţia chipului înveşnicirii ei? Nu strecoară ea, dragostea, prezenţa în
absenţă şi taina în arătarea la faţă, după o logică dictată de setea ei de
împărtăşire şi, în acelaşi timp, de însetarea după nesfârşitul acesteia?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu