Nu
există o demarcație precisă, măsurată prin criterii formale, exterioare între
bine și rău. Aceasta tocmai pentru a nu risca să absolutizezi un bine formal,
ci a identifica binele din miezul unei relații personale, ca bine împărtășit în
plinătatea dragostei, în miezul unei relații personale cu Dumnezeu și
aproapele, în care nuanțele sunt determinante. Aderarea la bine poartă cu sine
o incertitudine fecundă. După cum spunea cineva, în relația cu Dumnezeu, din
cauza măreției Lui, înaintând în lumina Sa nu știi dacă te apropii sau te
îndepărtezi de El. Aceasta pentru că adâncirea cunoașterii, a revelării Lui este
simultană cu o cufundare în taina nepătrunsă de minte. De aceea sporirea în
intimitatea iubirii Sfintei Treimi e nedespărțită de smerenia întru care se
împreunează chemarea rugătoare, uimirea, mulțumirea și slavoslovia.
Florin
Caragiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu