duminică, 11 decembrie 2016

Școala Martiriului (47)




Orice încercare de schimbare profundă a ființei umane se lovește de rezistențele mecanismelor de conservare ce au ajuns să acționeze în direcția perpetuării stării de cădere, a conservării conflictului finalităților. În acest context, scindarea între partea voluntară și partea involuntară a ființei create nu poate fi depășită decât prin apelul la transcendență, la influxul de har dumnezeiesc ce poate reface reciprocitatea între părțile ființei în lumina icoanei integralității ei, sau orientarea iconică a creației, sensul apartenenței la propriul ei chip și logos. Această împărtășire de har a creației poate surveni pe fondul unei dispoziții liturgice, a unei intenționalități aderente la eshatologia inaugurată de învierea lui Hristos.

Florin Caragiu



Niciun comentariu: