marți, 7 februarie 2012

cod roşu




poate chiar e sfârşitul lumii
unui bulgăre de pământ
lumina-i un ghem încurcat
în burta unui munte de sare
moartea pluteşte pe ape
nu privesc înapoi
se pierde o umbră sub crini
şi taie o voce ferestre în noapte
o floare e prinsă de mână în spini
cât de aproape eşti, Doamne!

Niciun comentariu: