Gestul
Sfântului Apostol Ioan, care la Cina cea de Taină și-a rezemat capul de pieptul
lui Iisus, este emblematic pentru practica isihastă. Mintea umană își află astfel
odihna în conștiința originii suprafirești a creației, în „omul cel tainic al
inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit, care este de
mare preţ înaintea lui Dumnezeu” (I Petru 3, 4). Această stare de spirit
transcende condiția unei lumi îngrădite de orizontul morții și sfâșiate de
logica luptei, pentru că, spune Iisus Hristos Însuși, „Împărăţia Mea nu este
din lumea aceasta. Dacă împărăţia Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei
s-ar fi luptat ca să nu fiu predat iudeilor. Dar acum împărăţia Mea nu este de
aici” (Ioan 18, 36).
Florin
Caragiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu