în temniţă, cineva încearcă
să-l smulgă pe Dumnezeu,
zdrobindu-ţi inelarul în cleşte.
o lumină-ţi intră în oase şi plângi
că se chinuie să moară de viu.
la ieşire, eşti o umbră de om,
luată-n primire de foame.
un post de vidanjor e şansa ta
şi fericirea te duce mai departe
ca o frunză încă verde pe ape.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu