sâmbătă, 12 mai 2012

uneori



nu-ţi mai poţi şterge
lacrimile singur
şi ceea ce-i firesc
nu urmează o normă.

trupul cu sinapse tăiate
este o cale
cât se poate de strâmtă
şi rămâi pe ea
în bătaia vântului,
în bătaia Duhului.

Niciun comentariu: