Sfinții martiri au arătat
o solidaritate cu cei defavorizați, suferinzi, întristați, bolnavi, închiși, flămânzi și însetați, cu
toți cei striviți de sistemul unei lumi crepusculare, bazate pe forța
asupririi, pe logica dominației, pe regimul terorii, pe mecanismul înrobitor și
înjositor al stăpânirii despotice asupra semenilor și creației întregi ce pierde din
vedere faptul esențial că numai întru dragoste există sens și viață părtașă chipului
mai presus de fire. Plinirea a tot darul cel bun nu poate fi așadar aflată
decât pe calea chenozei, a micșorării de sine pentru a face loc dragostei
dumnezeiești ce reface condiția euharistică a făpturii afectate de cădere și o
înscrie pe curba devenirii duhovnicești. Aplecarea cu gândul, cu cuvântul și cu
fapta spre cei ce au nevoie de ajutor și întărire a fost preocuparea continuă a
sfinților martiri, care au arătat întrepătrunse dragostea de om și iubirea de
Dumnezeu.
Florin
Caragiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu