Școala Martiriului (28)

Peștele și pâinea sunt simboluri frecvent folosite în catacombele creștine din perioada romană târzie. Minunea înmulțirii pâinilor și a peștilor săvârșită de Iisus Hristos arată capacitatea de rodire însutită a firii create în atingere cu harul dumnezeiesc. Peștele este un simbol al lui Iisus Hristos (în limba greacă, literele cuvântului ihtis formează un acrostih: Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mântuitorul). Apa e un simbol al logosului care este înscris în toată creația și care o circumscrie prin Persoana Fiului Întrupat în care sunt cuprinse toate rațiunile creației. Apa, mediul de viață al peștelui, închipuie astfel un hotar iconic al întâlnirii cerului cu pământul, al împreună-viețuirii și împărtășirii creației cu Dumnezeu. Pâinea, la rândul ei, trimite la condiția euharistică a creației, la proprietatea constitutivă a firii create de a fi deschisă prefacerii și împărtășirii cu cele dumnezeiești. Un alt simbol al creștinismului primar este ancora, închipuind faptul că întreaga creație este ancorată iconic în Logosul dumnezeiesc întrupat. Cu alte cuvinte, pecetea Logosului aduce la ființă zidirea și susține creșterea ei în orizontul unirii cu cele dumnezeiești.

Florin Caragiu